Societatea civilă, conştientă fiind de proporțiile și implicațiile catastrofale ale recoltării ilegale a lemnului, favorizată de derapajele funcționale ale instituțiilor statului, a ales să răspundă prompt și ferm. Pădurile României sunt un bun de interes public, național şi european. Tratarea şi exploatarea pădurilor fără concordanţă cu interesul naţional este contrară interesului Statului Român, societății și aduce grave prejudicii securității naţionale.
În conformitate cu drepturile
constituționale şi drepturile conferite de tratatele internaţionale la
care România este parte, solicităm:
-
Stoparea tăierilor ilegale
”Exploatarea forestieră ilegală
reprezintă o problemă globală de interes internațional major. Această
problemă constituie o amenințare gravă pentru păduri, întrucât
contribuie la procesul de despădurire și de degradare a pădurilor,
responsabil pentru aproximativ 20% din emisiile globale de CO2, amenință
biodiversitatea și subminează gestionarea pădurilor și dezvoltarea
durabilă, inclusiv viabilitatea comercială a operatorilor care își
desfășoară activitatea în conformitate cu legislația aplicabilă. Aceasta
contribuie, de asemenea, la deșertificare și la eroziunea solului și
poate exacerba fenomenele meteorologice extreme și inundațiile. În plus,
exploatarea forestieră ilegală are implicații sociale, politice și
economice, deseori subminând progresul către o bună guvernanță și
amenințând mijloacele de subzistență ale comunităților locale dependente
de păduri, și poate fi asociată cu conflicte armate”
-
Menţinerea şi îmbunătăţirea implementării programului ”Radarul Pădurilor”.
Se impun îmbunătăţiri ale sistemului
informatic şi procedural, dar mai ales controlul efectiv în teren şi
monitorizarea riguroasă din partea instituţiilor de control abilitate.
Există încă numeroase “portiţe de scăpare”:
Comercianţii folosesc codul unic generat
de sistemul “radarul pădurilor” de mai multe ori în aceeaşi zi, chiar
dacă sunt opriţi de poliţie pentru control, deoarece poliţia nu
obişnuieşte să completeze rubrica dedicată care ar dovedi că transportul
a fost oprit.
Poliţia nu răspunde tuturor
solicitărilor de oprire a transporturilor, iar când o face adeseori
cantitatea de lemn încărcată și transportată este mai mare decat cea
scriptică, înscrisă în avizul de însoțire și aferentă codului unic
generat. Diferența dintre valoarea înscrisă şi cea reală reprezintă lemn
tăiat ilegal, acesta ajungând până la 30% din volumul total
transportat. În acest caz, poliția, neavând competențe pentru
verificarea cubajului lemnului transportat, bifează transportul ca fiind
legal.
-
Protecția Pădurilor Virgine, Cvasivirgine și a Parcurilor Naționale.
Asigurarea unei protecţii eficiente a
Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine din România prin instituirea
„Catalogului Naţional al Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine”, ca
instrument de evidenţă şi gestiune prin ordin al conducătorului
autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. Pentru
recunoaşterea valorii excepţionale şi asigurarea protecţiei pe termen
lung, pădurile virgine şi cvasivirgine se vor include după caz în
Patrimoniul Mondial UNESCO, rezervaţii ştiintifice şi/sau integrarea
acestora în zonele de protecţie strictă a parcurilor naţionale şi
parcurilor naturale.
-
Deblocarea dosarelor de corupţie din domeniul forestier
Mii de dosare penale pentru săvârşirea
infracțiunilor silvice privind tăierile ilegale, transportul sau
comecializarea lemnului fără documente de provenienţă, se află blocate
în sertarele procuraturii sau DNA-ului, alături de dosarele privind
fapte de braconaj, corupţie, retrocedări și puneri ilegale in posesie.
Peste acestea se suprapun dosarele achizițiilor ilegale, ale
licitațiilor trucate și ale investițiilor fictive din partea
instituţiilor publice.
-
Întărirea instituțiilor cu atribuții de control în silvicultură
Creşterea capacităţii instituţiilor cu
atribuţii de îndrumare şi control prin asigurarea: (i) dotărilor
adecvate, (ii) personalului dimensionat şi calificat corespunzator,
(iii) salariilor motivante, (iv) procedurilor de control eficiente si
transparente.
-
Elaborarea Strategiei Naţionale Forestiere şi finanțarea Programului National de Împăduriri
Din anul 2011 România nu mai are o
Strategie Naţionala Forestieră. Fără o strategie asumată, înseamnă că
mergem „la întâmplare”, în funcţie de interese şi orgolii de moment.
Suprafaţa împădurită a României este sub
media europeană (27 % faţă de 32%) şi departe de optimul evaluat în
studiile privind schimbările climatice/deşertificarea (40%).
În ultimii 10 ani, media suprafeţei
împădurite a fost de 4.000 ha/an, în condiţiile în care Codul Silvic
prevede obligativitatea împăduririi a 2 milioane ha până în 2035.
Elaborarea şi finanţarea Programului Naţional de Împăduriri prevăzut de
Codul Silvic este o prioritate naţională.
Orice program de împăduriri sau creare a
perdelelor forestiere este sortit eşecului atât timp cât subvenţia
pentru folosinţa agricolă este de sute de euro/ha, iar pentru folosinţa
forestieră este zero. Se impune suplimentarea sumei alocate prin
Programul Național de Dezvoltare Rurală plăţilor directe pentru
suprafeţele forestiere.
-
Instituirea de măsuri antimonopol în industria lemnului, eliminarea abuzurilor de poziţie dominantă şi de monopol, precum şi reguli de valorificare a lemnului în beneficiul dezvoltării durabile a comunităților locale
Enunţarea în Codul Silvic (lege
organică) a principiilor ce vor sta la baza legislaţiei subsecvente
pentru exploatarea şi valorificarea masei lemnoase (din pădurile aflate
în proprietate publică), astfel încât să conducă la dezvoltarea
sectorului de prelucrare superioară a lemnului în România şi crearea
unei pieţe concurenţiale echilibrate în beneficiul dezvoltării durabile a
comunităţilor locale:
- a) valorificarea superioară a masei lemnoase;
- b) sprijinirea dezvoltării rurale prin promovarea prelucrării locale a masei lemnoase;
- b) stimularea valorii adăugate şi menţinerea/crearea de noi locuri de muncă;
- c) instituirea de măsuri antimonopol;
- d) respectarea drepturilor comunităţilor locale;
- e) alocarea lemnului de foc cu prioritate pentru comunităţile locale;
- e) conservarea şi ameliorarea biodiversităţii şi serviciilor de mediu;
- f) transparenţa vânzării şi comercializării masei lemnoase.
(Transpunerea practic a principiilor directoare din Strategia Europeană Forestieră)
Solicităm demararea unei investigaţii de
către Consiliul Concurenţei asupra concentrării economice realizate de
către compania Holzindustrie Schweighofer prin investiţia de la Reci-
Covasna, precum şi investigarea practicilor comerciale ale acestei
companii.
-
Plăți compensatorii pentru proprietarii de păduri cu rol de protecţie sau incluse în arii protejate ori situri Natura 2000
Instituirea unui sistem funcţional de
plăţi compensatorii pentru proprietarii privaţi de pădure care să
compenseze integral veniturile nerealizate de proprietari prin
restricţiile impuse prin lege pentru exercitarea rolului de protecţie.
Plata contravalorii efectelor funcţiilor de protecţie pentru
proprietarii de păduri trebuie să ia în considerare şi beneficiarii
direcţi sau indirecţi ai serviciilor de mediu.
-
Finanțarea adecvată a sectorului forestier pentru menținerea echilibrului între protecție și exploatare.
Pădurea, care este principalul factor
creator de mediu sănătos şi de luptă împotriva schimbărilor climatice,
este tratată de legislaţia fiscală ca un poluator, fiind impozitată prin
taxe de mediu şi taxe pe resurse naturale. În programele de finanţare
ale Programului Naţional de Dezvoltare Rurală şi ale Fondului pentru
Mediu, domeniul pădurilor a fost practic exclus.
Se impune alocarea adecvată a fondurilor
bugetare, extrabugetare şi europene pentru sectorul forestier şi
gestionarea adecvată a Fondului pentru Mediu în scopul maximizării
rolului protectiv al pădurilor.
-
Oprirea proiectului de modificare a Legii vânătorii şi fondului cinegetic – legea masacrării dreptului de proprietate şi a faunei!
În forma actuală, legea vânătorii
încalcă principii constituționale privind dreptul de proprietate și
prevederi naționale care transpun directive europene:
- încălcarea dreptului de proprietate, prin confiscarea vânatului și activității de vânătoare în favoarea „gestionarilor consacrați” și instituirea de „drepturi de servitute”, de liber acces pentru vânători.
- neasigurarea regimului de protecție pentru 5 specii de păsări sălbatice, prin prelungirea perioadei permise pentru vânătoare.
- neasigurarea regimului de protecție pentru speciile de interes cinegetic din ariile protejate, prin eliminarea măsurilor de management și evaluare corespunzătoare.
***
SEMNEAZĂ ȘI TU, ACUM, Petiția ”Salvează pădurea” (click aici)
***
Sursa: http://www.cunoastelumea.ro
